Blog de SEO, Marketing Online & Lifestyle | Prostia proştilor care mă iau de prost
16284
post-template-default,single,single-post,postid-16284,single-format-standard,ajax_fade,page_not_loaded,,vertical_menu_enabled,qode-title-hidden,qode_grid_1300,side_area_uncovered_from_content,qode-content-sidebar-responsive,qode-theme-ver-10.0,wpb-js-composer js-comp-ver-4.12,vc_responsive
prostie

Prostia proştilor care mă iau de prost

Mă uit la televizor şi nu-mi vine să cred ce văd: figuri buhăite sau ascetice, gonflate de îmbuibare caviarică sau atent gimnasticate în săli şi saloane de frumuseţe, explicându-mi lumea din jur în aşa fel încât mă uit în oglindă şi mă întreb: bă, oare chiar sunt prost?

„Partidul nostru, rămânând consecvent liniei adoptate încă de la început în această problemă…” sau „adversarii noştri se dedau unui joc politicianist…” ori „această replica este de un populism deşănţat…” sau „este evident că este vorba de o răzbunare politică…”

Numai şi numai tuşe groase, fără atenţie la detaliu, fără grijă la margini: astfel încearcă ei să-mi „deseneze” mie, „elector”, lumea în care mă învârt. Duse sunt replicile multi-sens; uitată este subtilitatea subînţelesurilor; moartă e ironia ascunsă într-un zâmbet care face cât un toc-şou… mintea lor nu concepe decât hrană pre-digerată, aşa încât asta îmi servesc şi mie.

Pe mine, hrana pre-digerată mă îngreţoşează; mă face să cred că ei mă iau pe mine de prost. Ceea ce îi califică pe ei, în ochii mei, drept proşti. Pentru că încă n-au aflat că nu toată lumea e ca ei. Pentru că încă n-au aflat că bisturiul lasă urme mai adânci în minte decât toporul. Pentru că mă obligă să cred, „asomându-mi” astfel liberul-arbitru.

Iar eu, când simt că risc să-mi pierd libertatea de gândire, mă îndrept automat împotriva acelora care atentează la ea. Servindu-le, astfel, exact opusul a ceea ce încearcă să obţină de la mine.

De-aia-s proşti cei care mă iau de prost.

No Comments

Sorry, the comment form is closed at this time.